"Bârlad, o vreme... un fel de Weimar..." - G. Călinescu, Istoria literaturii române... Ed.a II-a, București 1982, p.646.
"În Bârlad, orice fapt de spiritualitate nu poate fi o întâmplare..." - C. D. Zeletin, Revista Pagini Medicale Bârlădene, 126-127, p.2.
Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat și în avântul pe care îl cunoaște dezvoltarea activităților culturale. Astfel la 1 decembrie 1832 se deschide prima "Școală de băieți nr.1". Primul pas spre învățământul secundar din oraș este făcut la data de 2 octombrie 1846 când ia ființă "Clasul real Gh. Roșca Codreanu". În anul 1858, "Clasul Real Codreanu" se transformă în gimnaziu, fiind singurul oraș din Moldova, cu excepția Iașiului, în care functionează un gimnaziu. Ca urmare a reformei invățământului realizată de domnitorul Al. I Cuza în anul 1864, gimnaziul se transforma in liceu, numarându-se printre primele orașe din țara în care funcționa un liceu.
Un rol important în dezvoltarea, propagarea și afirmarea vieții spirituale l-a avut și presa locală, care număra peste 150 de publicații periodice in a doua jumătate a sec. XIX și până în primele decenii ale sec. XX. Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni.
Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei bilbioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinocotecă și o expozitie de istorie.
Printre societătile cultural-literare existente in Bârlad se numara si "Academia Bârlădeană", înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii româanești care au poposit pe aceste meleaguri. Printre acestia se numara marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții.
Activitatea teatrală bârlădeana debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde începand cu anul 1860 trupe de actori conduse de M. Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe locul unde este Baia Comunală. În secolul XX a existat un Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul 1953 să ia ființă Teatrul de stat "Victor Ion Popa".
